Cu eBookuri.ro citești oriunde.
Un deceniu de literatură română
de
Răzvan Voncu
29,70 lei 28,20 lei
Un deceniu de literatură română (eBook) – Răzvan Voncu
Hurry up! Sale end in:
ISBN: EB9789731925677
Categorie: Publicistică și eseuri
Autor: Răzvan Voncu
Anul apariției: 2011
Colecție: Publicistică & Eseu & Studii
- Ghid eBookuri - cum citesc un eBook?
Cum citesc un eBook?
Aveți nevoie, în primul rând, de un dispozitiv electronic care să citească eBook-uri. Acesta poate fi un laptop, calculator obișnuit, Kindle, telefon mobil sau tabletă.
Atenție! Instalați Adobe Digital Editions (click aici) înainte de a accesa linkul de descărcare.
Computer eBook Reader Telefon Tabletă Calculator personal Kindle Android Android Laptop Nook iPhone iPad Apple MacBook Kobo Windows Windows Notebook iRiver Trekstor Netbook Pocketbook Prestigio Bookeen
„Mai ales inteligenţa speculativă şi iuţeala fixării priorităţilor în câmpul de idei au făcut din Răzvan Voncu un critic de întâmpinare imposibil de ignorat în peisajul literar românesc.” (Eugen Negrici)
O panoramă literară a ultimului deceniu. Istorie literară, evenimente editoriale. Cărţi de excepţie şi autori de excepţie. Istoria ultimului deceniu de literatură română semnată de Răzvan Voncu oferă un peisaj exact, descris în cunoștinţă de cauză.
Un deceniu de literatură română de Răzvan Voncu
Moartea criticii?
Este o sintagmă care revine tot mai des în discursul anumitor critici, în ciuda faptului că revistele literare sunt dominate, din ’89 încoace, de forme şi manifestări ale criticii. Este reală această dispariţie a criticii literare ca disciplină? În ce sens se poate vorbi de ea? Şi, nu în ultimul rând, dacă acceptăm moartea criticii, ce punem în loc?
***
Înainte de toate, vreau să evit abordările conjuncturale. Desigur că mulţi critici au abandonat disciplina, în favoarea politicii sau gazetăriei. Desigur că revistele literare au devenit publicaţii confidenţiale, scrise şi citite de mici cercuri de „iniţiaţi”. Desigur că şi cartea de critică a devenit mai rară.
Totuşi, nici unul din aceste fenomene nu explică vizibila diminuare a funcţiei şi prestigiului literar al criticii. Pentru că, dacă unii critici – puţini – s-au apucat de altceva, alţii – foarte mulţi – continuă să-şi exercite magistratura. A apărut chiar o nouă generaţie de critici, aflată azi în jurul vârstei de 30 de ani. Deocamdată, nu văd printre reprezentanţii ei nişte posibile vârfuri, însă numărul mare de tineri care se îndreaptă către critică este un semnal încurajator. În fine, dacă tirajele şi audienţa revistelor literare au scăzut, diversitatea şi dinamismul fenomenului revuistic au crescut. Producţia de carte de critică autohtonă s-a subţiat, însă traducerile de critică literară occidentală s-au înmulţit salutar.
Spaţiul universitar, de asemeni, a devenit, prin excelenţă, un spaţiu critic.
De ce, atunci, „moartea criticii”?
***
Cred ca o primă explicaţie e de aflat în însăşi funcţia criticii literare. Care este aceea de creare a unui spaţiu de valori, cu ajutorul instrumentelor spiritului critic (o formulă posibilă, desigur, simplificatoare, de configurare a valorii ar fi informaţie plus critica informaţiei). Un spaţiu de valori poate fi creat numai într-o societate structurată pe ideea de valoare.
Or, societatea post-industrială în care, târâş-grăpiş, am intrat nu este o societate de valori. Ci de informaţii. Chiar aşa se şi numeşte, în operele noilor sociologi şi viitorologi: societatea informaţională. Iar specificul informaţiei, spre deosebire de valoare, este – vezi mai sus – tocmai absenţa spiritului critic!
***
Nevoia socială a criticii a dispărut, din păcate. Trăind într-o compeţiţie acerbă, editurile nu au nevoie de critici şi critică literară, ci de publicitate. Publicul, înconjurat de oferta sufocantă a unei societăţi mediatice, nu are nevoie de analize şi disocieri de valori, ci tot de informaţie. Scriitorul, la rândul său, confortabil instalat în drepturile pe care i le conferă libertatea de exprimare şi relativa uşurinţă cu care, datorită tehnologiei, produsul său ajunge pe piaţă, nu are nevoie de evaluarea creaţiei sale, ci tot de publicitate.
***
Chiar dacă literatura, ca fenomen de masă, s-a transformat într-o relaţie de consum, între autor şi cititor, mediată de publicitate, mai există fenomenul lecturii specializate. Acesta este inerent şi, cel puţin deocamdată, inatacabil, câtă vreme societatea are nevoie de limbaj, deci de studiul limbii şi literaturii. Spaţiul filologic – însemnând licee şi facultăţi de profil, cu toate ramificaţiile lor: institute de cercetare, biblioteci şi, parţial, industria cărţii – alcătuieşte un domeniu privilegiat al lecturii profesioniste, deci şi al discursului critic.
E de prevăzut o rapidă retranşare a criticii literare în spaţiul Universităţii şi o ocupare – care până acum n-a existat – a acestui teritoriu al lecturii specializate. Cu alte cuvinte, o critică literară cu caracter intensiv, în locul celei de până acum, extensive.
***
Fireşte că această mutaţie va produce transformări pe ambele planuri. În planul literaturii de masă, critica se va transforma în publicitate curată, cum era în vremea lui Heliade-Rădulescu. Astfel, ea îşi va pierde legitimitatea morală şi, odată cu ea, orice raţiune de a exista. Fireşte, nu exclud apariţia unor fenomene de excepţie, care, făcând concesii consumismului, să continue a exercita o oarecare funcţie de orientare într-un spaţiu de valori, după cum nu se poate exclude, în principiu, posibilitatea ca anumiţi critici să îşi păstreze audienţa şi autoritatea, ca demersuri literare strict personale. Însă şi în Occident asemenea fenomene (un Bernard Pivot, în Franţa, pentru primul caz, un Marcel Reich-Ranicki, în Germania, pentru cel de-al doilea) sunt foarte rare şi nu au un impact real asupra supravieţuirii disciplinei în ansamblul ei.
***
… Sau, mai degrabă, transformarea criticii? Spuneam, în secvenţele anterioare, că spaţiul universitar a devenit un refugiu primitor pentru critica relegată din spaţiul public. Transferul este, evident, benefic pentru Universitate şi, de altfel, s-a petrecut deja în Occident, de mai bine de trei decenii. Universitatea este, prin definiţie, un teritoriu al conservatorismului. În perioada dintre cele două războaie mondiale, când marii critici erau Lovinescu şi lovinescienii (Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu şi, mai ales, G. Călinescu, acesta din urmă, retras strategic sub stindardul Vieţii Româneşti), la Universitate predau literatură Iorga, Mihail Dragomirescu şi Caracostea. Nici unul dintre scriitorii care alcătuiau splendida noastră „pleiadă modernă”, nici măcar cei care erau ei înşişi universitari (Blaga, bunăoară), nu erau studiaţi în Facultatea de Litere.
Refugierea criticii literare în Universitate aduce un plus de mobilitate spirituală şi de deschidere acestei instituţii, premise pentru o nouă abordare a actului literar, la nivelul lecturii specializate.
***
Dar este benefică această retragere pentru critica literară în sine?
N-aş mai fi aşa de optimist. Critica literară, după cum îi explica Vianu unui reprezentant al generaţiei ’60, este o instituţie şi o profesie liberală, în sensul cel mai larg cu putinţă. Liberală şi, adaug eu, burgheză. Condiţia ei de existenţă este independenţa pe care ţi-o asigură absenţa unei necesităţi utilitariste în practicarea exerciţiului critic. Pe scurt, gratuitatea actului critic.
Or, Universitatea este un spaţiu în care, fără să fie exclusă cu totul speculaţia intelectuală, utilitarismul este la el acasă. Există programe de studiu, există bibliografii obligatorii, există norme didactice. Încercând să se „strecoare” şi să „profite” de mijloacele Universităţii, critica literară va fi/ este obligată să adopte multe din protocoalele acesteia. Teme critice şi istorico-literare se transformă în teze: de masterat, de doctorat, post-doctorale.
***
Bazat pe 0 recenzii
0.00
Per ansamblu
|
|
0% |
|
|
0% |
|
|
0% |
|
|
0% |
|
|
0% |
Lasă primul o recenzie la “Un deceniu de literatură română” Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Vă recomandăm și:
Pe muchie de hârtie
de Magda Ursache
15,30 lei 13,80 lei
Pe muchie de hârtie (eBook) – Magda Ursache
O carte pe săptămână
de Ștefan Borbely
20,40 lei 18,30 lei
O carte pe săptămână (eBook) – Ştefan Borbely
Teoria şi practica literaturii la început de mileniu
de Maria-Ana Tupan, Marin Cilea
15,30 lei 13,20 lei
Teoria şi practica literaturii la început de mileniu (eBook) – Maria-Ana Tupan, Marin Cilea
Poezia de la Gândirea
de Mircea A. Diaconu
14,40 lei 12,30 lei
Poezia de la „Gândirea” (eBook) – Mircea A. Diaconu
Scriitorul vremii, vremea scriitorului
de Corneliu Vasile
19,20 lei 18,00 lei
Scriitorul vremii, vremea scriitorului (eBook) – Corneliu Vasile
Eseu critic despre Geo Dumitrescu
Nopțile lui Cioran
de Nicoleta Dabija
13,50 lei 11,40 lei
Nopţile lui Cioran (eBook) – Nicoleta Dabija
Ultimul poet dac
de Gheorghe Postelnicu
13,80 lei 11,40 lei
Ultimul poet dac (eBook) – Gheorghe Postelnicu
Nu toți copacii s-au înălțat la cer
de S. Damian
15,30 lei 13,50 lei
Nu toţi copacii s-au înălţat la cer (eBook) – S. Damian
Melancolii portugheze
de Diana Adamek
14,40 lei 12,60 lei
Melancolii portugheze (eBook) – Diana Adamek
Îmblânzirea diferenței
de Adriana Teodorescu
21,90 lei 19,80 lei
Îmblânzirea diferenței (eBook) – Adriana Teodorescu
Autori şi opere. Cultura rusă. Vol. II
de Ion Ianoși
66,90 lei 62,70 lei
Autori şi opere. Cultura rusă. Vol. II (eBook) – Ion Ianoşi
Făt-Frumos şi „Vremea uitată”
de Maria Muthu, Mircea Muthu
9,30 lei 7,50 lei
Făt-Frumos şi „Vremea uitată” (eBook) – Mircea Muthu, Maria Muthu
Close
Noutăți
-
Timpul care se varsă în veşnicie
21,00 lei18,00 lei -
Singurătatea bărbaților
25,20 lei23,10 lei -
Teatru românesc contemporan
72,00 lei69,00 lei
Recenzii
Momentan, această carte nu are nicio recenzie.