Matei Călinescu, între literatură și critica literară

Studiul monografic Matei Călinescu – între literatură şi critica literară fixează câteva repere existențiale și scriitoricești ale lui Matei Călinescu, structurându-se pe trei capitole, fiecare dintre ele corespunzând unei etape distincte și urmărind sistemul de valori și de idei literare și critice ale autorului. În acest sens, lucrarea de faţă e concepută pe câteva coordonate esenţiale – omul, criticul literar, teoreticianul, romancierul, poetul şi publicistul – demersul analitic organizându-se pe vârstele cronologice şi pe etapele biografice şi estetice ale scriitorului.
Capitolul întâi, Parcursul biografic – anii formării personale și profesionale, prezintă, în esență, anii copilăriei cu descendența mic-burgheză a scriitorului, experiențele bucureștene, studiile lui Matei Călinescu și afirmarea ca tânăr gazetar.
În capitol al doilea, Parcursul critic şi literar – etapa pre-exilului, lucrarea urmărește începuturile publicistice ale lui Matei Călinescu, cu studierea articolelor din presa românească, din perioada 1957-1965 (Gazeta literară și Steaua, în special), debutul editorial, cu volumul Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, coordonatele criticii de început a scriitorului, cu edificarea sistemului critic în volume precum Aspectele literare din 1965, Eseuri critice din 1967, Eseuri despre literatura modernă 1970, Clasicismul european 1971 și Fragmentarium 1973. De asemenea, un subcapitol este dedicat prezentării celor patru volume de poezie semnate de Matei Călinescu – Semn, Versuri, Umbre de apă, Tu: elegii și invenții, cu fixarea coordonatelor universului poetic din perspectiva temei timpului, cu toate valorile filosofice și în toate dimensiunile sale –, iar un altul este consacrat romanului-parabolă Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, care e citit și prezentat sub aspect ludic, al jocului cu măști sau, mai exact, al lumii ca spectacol de circ, dar şi surprins, într-o analiză comparată, cu Profetul lui Kahlil Gibran, cu scopul de a marca două viziuni, atât de diferite și totuși – prin simbolistica lor – atât de apropiate, asupra mitului profetului neînțeles, rătăcitor, al insului marginal aflat sub protecția aceleiași flăcări divine și pe calea căutării aceluiași Adevăr…
Capitolul al treilea, Coordonatele exilului şi post-exilului, este dedicat lucrărilor critice și estetice de maturitate și, de asemenea, definitivării sistemului critic și estetic al lui Matei Călinescu, din anii exilului și post-exilului, însă nu sunt lăsate deoparte nici impresiile sau opiniile sociale și, mai ales, politice ale scriitorului, de după căderea comunismului, deoarece acesta s-a raportat întotdeauna la realitate, la schimbarea mentalităţilor şi la influenţa politicului asupra culturii, adaptând și, mai ales, contextualizând fenomenele culturale și literare, înainte de a le transforma în teorii şi concepte.
Obiectivul realizării acestei lucrări monografice a fost, în special, cercetarea acelei părți literare și critice a operei lui Matei Călinescu, cu identificarea și analizarea elementelor de originalitate care l-au făcut pe scriitor atât de cunoscut şi de apreciat, mai ales în mediul universitar american și european, însă rămâne activă dorința de aplecare mai atentă asupra publicisticii vaste și a memorialisticii lui – la care am făcut uneori trimiteri, pentru a ilustra impactul unor fenomene culturale și literare sau influența unor personalități asupra evoluţiei sistemului teoretic al lui Matei Călinescu, în acord cu sistemul interior propriu de valori sau cu acela al raportării personale la realitățile lumii exterioare. / Ana C. Vîrlan