Dosarul Transnistria – istoria unui „Conflict Înghețat”

Pentru autoritățile de la Tiraspol titulatura oficială este Republica Moldovenească Nistreană, proclamată pe 2 septembrie 1990, dar nerecunoscută pe plan internațional. La Chișinău, potrivit Legii votate de Parlamentul Republicii Moldova în 22 iulie 2005, zona este numită „localitățile din stânga Nistrului”. Puțini știu că există sate de o parte și alta a Nistrului, sub autoritate, fie a Tiraspolului, fie a Chișinăului. Astfel dincolo de Nistru sunt 6 comune mari sub autoritatea Chișinăului, adică acele localități unde s-au purtat lupte în 1992, adică: Cocieri, Moldovata Nouă, Corjova, Coșnița, Pârâța și Doroțcaia, iar separatiștii de la Tiraspol, au municipiul Tighina (Bender), care include și satul Proteagailova și comunele Gîsca și Chițcani, situate la vest de Nistru. Există dincolo de Nistru 5 raioane și anume, din nord spre sud, Kamenka, Dubăsari, Grigoriopol, Râbnița și Slobozia, plus Tiraspol și Tighina (Bender). În total potrivit Legii nr. 764/2005 (“Unitățile administrativ – teritoriale din stânga Nistrului cărora li se pot atribui formă și condiții speciale de autonomie”), există acolo 147 localități din care: 1 municipiu, 9 orașe, 69 comune și 68 sate.

De la început trebuie subliniat un fapt: teritoriul de dincolo de Nistru, indiferent de adâncimea sa, până la râul Bug sau mai aproape, a fost o zonă de câmpie loc prin care au afluit spre centrul continentului mai toate popoarele migratoare, după care s-au aflat sub diverse stăpâniri străine, dar niciodată nu a aparținut doar unei etnii și nici nu a format un stat de sine stătător, ci doar diverse regiuni autonome impuse de diverși ocupanți, cu interese geostrategice în drumul spre Marea Neagră și Balcani.