Papa Ioan Paul al II-lea – de la atentatul lui Mehmet Ali Agca la controversatele miracole

Dacă pe străbunicul Papei cu sânge polonez îl chema, într-adevăr, Voicilă (nume din care a fost derivat apoi Wojtyła), el având astfel și o câtime de sânge românesc, este doar unul dintre secretele fostului Suveran Pontif, care și-a întrebat cândva un oaspete primit în audiență… „Ce mai face România noastră?”.
Viața și opera primului și, până acum, singurului Papă slav venit din Est, considerat excesiv de conservator de unii dar și mult prea liberal de alții, ascund un ghem de controverse și mistere, între care unul este și miracolul săvârșit de Maica Domnului în 1981, când aceasta a deviat cu o mână invizibilă traiectoria gloanțelor ucigașe, salvând viața celui mai longeviv ocupant al Sfântului Scaun din epoca modernă…

Karol Józef Wojtyła, preotul cu har din Cracovia
Ioan Paul al II-lea, primul Papă din Răsăritul comunist al Europei
„Love bombing” – Opus Dei sau Prelatura personală a unui Suveran Pontif. Controverse istorice cu iezuiții despre „masoneria albă catolică”
Atentatul lui Mehmet Ali Ağca, o împlinire a profețiilor de la Fátima? Teorii ale conspirației: Lupii Cenușii, KGB-ul, „Filiera bulgară”, Ayatollahul Khomeini sau complotul unor cardinali de la Vatican?
Îmbrățișarea cu un Patriarh Ortodox, primul pas spre reunificarea creștinismului făcut de un Papă cu străbunic român?
Sfântul, miracolele și controversele
Tulburătorul secret al unui credincios adevărat

Colecția ISTORII SECRETE (52 de volume)
Am fost prea multă vreme prizonierii stereotipurilor patriotarde din manualele de istorie, care au falsificat – vreme de mai multe generații – semnificația unor fapte și evenimente care ne definesc ca popor. Uneori, trucajele propagandistice s-au realizat prin omisiune, alteori prin folosirea de clișee specifice luptei de clasă de inspirație sovietică.
Însă, în momentul de față, când accesul liber la informație nu mai este o utopie, putem puncta altfel o sumedenie de episoade istorice și putem privi personajele exponențiale ale diferitelor epoci în toată complexitatea lor umană, fără teama de a deveni culpabili în ochii cenzurii, dar și cu riscul inerent de a șoca naționaliștii, protocroniștii sau extremiștii, indiferent de culoare lor politică.