Mituri și legende celebre

59,30 lei

Mituri și legende celebre (eBook) – Tatiana Muravieva

  Hurry up! Sale end in:
Golește
ISBN: EB9786066682411 Categorie: Autor: Anul apariției: 2009 Colecție:
  •   Ghid eBookuri - cum citesc un eBook?

    Cum citesc un eBook?

    Aveți nevoie, în primul rând, de un dispozitiv electronic care să citească eBook-uri. Acesta poate fi un laptop, calculator obișnuit, Kindle, telefon mobil sau tabletă.

    Atenție! Instalați Adobe Digital Editions (click aici) înainte de a accesa linkul de descărcare.

    Computer eBook Reader Telefon Tabletă
    Calculator personal Kindle Android Android
    Laptop Nook iPhone iPad
    Apple MacBook Kobo Windows Windows
    Notebook iRiver Trekstor
    Netbook Pocketbook Prestigio
    Bookeen

  Share

Miturile şi poveştile diferitelor popoare au adesea subiecte, personaje, acţiuni similare – „călătoare”, după cum le‑au numit specialiştii în istoria literaturii contemporane.

Subiectele multor poveşti populare şi mituri sunt denumite „nemuritoare”. Ele corespund oricărei epoci, prezintă interes pentru orice vârstă, poziţie socială sau nivel de educaţie. Fiecare găseşte în ele ceva important pentru sine. Ele satisfac şi curiozitatea copilului, şi setea adolescentină de romantism, dar şi dorinţa adultului de a dobândi inteligenţa umanităţii.

Cele mai valoroase mituri şi legende includ un sens filosofic adânc, păstrează istoria popoarelor, deţin subiecte ce acaparează cititorul, constituie hrană pentru cugetători, trezesc imaginaţia şi conferă o exaltare estetică.

Miturile şi legendele diverselor popoare reflectă puternic specificul naţional, modul de viaţă şi obiceiurile, dar calitatea esenţială este tendinţa către bine şi adevăr, comune pentru întreaga omenire.

100 mituri și legende celebre reprezintă o temeinică incursiune în universul celor mai mari mituri și legende ale umanității.

Mituri și legende celebre de Tatiana Muravieva

Mitologia sumero-babiloniană

Câmpia dintre fluviile Tigru şi Eufrat este cunoscută în istorie sub denumirea greacă Mesopotamia, care înseamnă „Între râuri”. Aici a înflorit o civilizaţie considerată de majoritatea savanţilor ca fiind cea mai veche de pe Pământ.

La sfârşitul mileniului IV î.Hr., în partea de sud a câmpiei Între râuri s-a stabilit un trib de sumerieni. Ei au construit oraşe, au pus bazele unui sistem de stat şi au creat o cultură foarte dezvoltată. Marele savant arheolog englez din secolul XX, Charles Bull, a scris: „Dacă s-ar evalua meritele oamenilor doar după rezultatele obţinute de ei, atunci sumerienii ar fi demni de onoare, sau chiar de un loc aparte. Dacă însă luăm în calcul şi influenţa exercitată de ei asupra dezvoltării pe mai departe a istoriei, atunci acest popor merită pe deplin un elogiu şi mai înalt”.

Sumerienilor le aparţin numeroase descoperiri în domenii ca astronomia, matematica, medicina, agricultura, ingineria, pe care le foloseşte şi azi omenirea. Lor le aparţine una dintre cele mai mari cuceriri ale civilizaţiei – descoperirea scrisului.

Sumerienii scriau pe tăbliţe de lut. Pe lutul ud, cu ajutorul pătratelor şi triunghiurilor intersectate, desenau diverse grupuri de linii sub formă de cuie – cuneiformele, apoi ardeau tăbliţele de lut. Astfel, însemnările rămâneau nepieritoare.

Cele mai vechi mituri şi legende sumeriene datează din mileniul III î.Hr.

Din aceeaşi perioadă datează şi cel mai vechi recensământ al zeilor sumerieni.

În fruntea panteonului se aflau zeii supremi: An, Enlil, Inanna, Enki, Nanna şi Utu.

An era „tatăl tuturor zeilor’’, conducătorul cerului. Numele lui se scrie cu ajutorul semnului care înseamnă „zeu” în general. Deşi An ocupa primul loc în toate ierarhiile zeilor, în mituri rolul său este destul de pasiv. În primul rând, el este un simbol al puterii superioare. Zeii i se adresau pentru sfaturi şi pentru aflarea adevărului în diverse situaţii dificile.

Zeul Enlil a fost la început ocrotitorul cetăţii Nippur, centru străvechi al civilizaţiei sumeriene, dar foarte curând a devenit un zeu sumerian comun. Porecla permanentă era „munte înalt”. E posibil ca aici să intervină amintirea sumerienilor despre ţara lor – zona muntoasă vestică, de unde au venit în ţinutul Între râuri, unde şi-au zeificat munţii.

Enlil este una dintre zeiţele fertilităţii şi forţelor vieţii. Când zeii şi-au împărţit Universul, lui Enlil i-a revenit Pământul. De la numele lui Enlil, în limba sumeriană, s-a format cuvântul care înseamnă „putere”, „domnie”. Enlil apare adesea în mituri ca „luptător” – zeu dur, aspru şi mândru.

Locul trei în ierarhie este ocupat de Inanna, zeitate feminină în mitologia sumeriană. Este zeiţa forţelor creatoare ale naturii şi a iubirii platonice. În acelaşi timp ea este şi zeiţa vrajbei şi în unele mituri apare în rolul zeiţei de o răutate uimitoare, care presară ură. Unul dintre simbolurile ei era „steaua care apare dimineaţa la răsărit” – planeta Venus.

Enki era zeul apelor dulci, între care se odihneşte Pământul. Mai târziu, Enki va deveni zeul inteligenţei şi al destinului omenesc. De regulă, el este binefăcătorul oamenilor şi îi apără în faţa altor zei. În unele mituri, Enki apare sub formă de plug, sapă sau tipare pentru fabricarea cărămizilor. El este ocrotitorul livezilor şi grădinilor, culturilor de in şi al plantelor tămăduitoare.

Nanna este fiul lui Enlil, zeul Lunii. Cultul Lunii era foarte dezvoltat la sumerieni. Ei socoteau Luna ca fiind prima în relaţie cu Soarele. Noaptea, Nanna pluteşte într-o lotcă pe cer, iar ziua pluteşte pe cerul subpământean. Uneori, Nanna era reprezentat sub formă de taur cu coarne în formă de semilună. Una dintre poreclele lui era „taurul cu barbă azurie”. S-au păstrat capete aurite de taur cu barbă şi coarne din lazurit, ce datează din secolul XXVI î.Hr.

Utu era zeul Soarelui, fiul lui Nanna. Numele lui înseamnă „luminos, strălucitor”. În fiecare dimineaţă, Utu răsare de după munţi şi se ridică pe cer, iar noaptea coboară în împărăţia subpământeană pentru a duce lumină, hrană şi băutură sufletelor morţilor. Utu era un zeu atotvăzător, ocrotitorul adevărului şi dreptăţii.

La sumerieni, în afară de cei şase zei superiori, s-au bucurat de respect şi alţi zei: Nintu, poreclită „baba matusalemică”, ocrotitoarea culturilor, Adad, zeul ploii şi al furtunii, Damuzi, ocrotitorul animalelor domestice şi al renaşterii naturii primăvara.

Un loc important în panteonul sumerian îl ocupau zeiţa Ereshkigal, din „Ţara fără întoarcere” a imperiului subpământean al morţilor, şi soţul ei, zeul Nergal. Împărăţia morţilor, în imaginaţia sumerienilor, era o ţară subpământeană întunecată, unde se chinuiau sufletele morţilor. Pâinea lor era amară, apa era sărată şi erau îmbrăcaţi „ca păsările, cu aripi”. În mitologia sumeriană nu există judecata sufletelor morţilor, iar existenţa de după moarte nu depinde de faptele săvârşite în timpul vieţii.

Pe lumea cealaltă, apa curată de băut şi liniştea sunt dobândite doar de cei care au avut parte de o înmormântare corectă, după datină şi, de asemenea, de cei răpuşi în luptă şi de cei cu mulţi copii.

Aproape în acelaşi timp cu sumerienii, în partea de nord a regiunii Între râuri s-au aşezat triburile babilonienilor. În a doua jumătate a mileniului III î.Hr. conducătorul babilonienilor, Sargon, a cucerit marile cetăţi sumeriene şi a întemeiat statul unic sumero-babilonian.

Babilonienii s-au aflat din Antichitate sub influenţa puternică a culturii sumeriene. Aproape toţi zeii babilonieni provin de la cei sumerieni sau îi înlocuiesc.

Bazat pe 0 recenzii

0.00 Per ansamblu
0%
0%
0%
0%
0%
Lasă primul o recenzie la “Mituri și legende celebre”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Recenzii

Momentan, această carte nu are nicio recenzie.

Close
Noutăți
Close Coșul meu
Close Wishlist
Close

Close
Accesează
Categorii