Sonetele verii

Sonetele verii de Ion Lazu

Glorie de Râmnic… 
Poetului I.M, la lansarea                    
Poemelor septuagenare

Vai, Gloria de Râmnic nu-ţi ajunse…?
Visaşi planeta-ntreagă să exulte:
Firitiseli, ovaţii, imnuri multe
Şi-autografe mii din mână smulse?

(Ori poate nişte coterii oculte
Ţi-au subminat triumfu-apoteotic
Şi-au deturnat acel efect hipnotic
Ce-l simte-oricine stă să Te asculte?)

Dar tot la Râmnic, după cât se pare,
În renovate teascuri brâncovene
Se pregătesc ediţii giorgiene
În “n” tiraje de Septuagenare –
(Şi-atunci să vezi lecturi ionmurgene!)

Abia aceasta-i, deci, suprema şansă
Ca mapamondul să-l citească-n transă!
14 august 2011

Bag-seamă…

Sonetele nu ies bătând pe taste
Şi completând trei strofe şi jumate
Cu vorbe-plevi, cu furca adunate
Pe aria românei limbi prea vaste;
Nu ies nici cu ţepuşa pusă-n coaste,
Nici cu-nghiontiri în pripă, pe la spate,
Cum nu aduni sentenţe, pe-nserate
Din tigva celor ce-au trăit la Oaste…
Că ies din taste doar voroave proaste
Să-nproaşte broaşte din băltoace plate,
Cum inşi peltici şi babe deşelate
Îngână-nţelepciuni că viaţa iaste…
Nu ies sonetele lovind în clape.
Sub ele Inefabilul nu-ncape.
23 august 2011