O sută şi una de poezii de Tudor Arghezi

Activitatea literară a lui Tudor Arghezi a fost longevivă şi prodigioasă: mai bine de şapte decenii, desfăşurate într-o tulburătoare diversitate de forme. Arghezi a alternat poezia cu ziaristica, a fondat reviste şi ziare, a scris pamflete, romane, povestiri şi chiar o piesă de teatru („Seringa”). Personalitate singulară şi incomodă a epocii în care a trăit, scriitorul a colaborat la multe publicaţii, fără să exprime o adeziune prea mare, afectivă sau intelectuală, la spiritul acestora. Ca şi Macedonski înaintea lui, străbate cu naturaleţe diverse şcoli şi vârste literare, intersectându-se cu orientări variate, fără însă ca vreuna să îl poată confisca pe deplin şi legitim. Eugen Simion subliniază organicitatea şi continuitatea liricii argheziene, expunând capacitatea inepuizabilă a poetului de a se reinventa, pe baza aceloraşi teme, obsesii, revelaţii ideatice şi stilistice.