O sută și una de poezii de Alexandru Vlahuță

Dacă e un adevăr că fiecare generație are un poet îndrăgit, un poet în care se regăsește din punct de vedere afectiv, Vlahuță – mărturisește G. Ibrăileanu – a fost poetul generației sale, al generației romantice de pe la anii 1890.
La moartea lui Vlahuță, N. Iorga scria un îndurerat necrolog pe care-l încheia astfel: „Țara a pierdut nu numai un mare scriitor, dar și unul dintre cele mai adânci suflete ale neamului, iar pentru vremea de azi, cel mai adânc”. A trecut la cele veșnice în anul 1919, când începea poezia interbelică, așa că Alexandru Vlahuță este considerat „omul-verigă-de-legătură al istoriei literare românești” (Mircea Platon, 2019).