O sută și una de poezii de Marilena Apostu

Viziunile poetice ale Marilenei Apostu, trăgându-și izvorul din imaginația și sacralitatea actului creației, sunt întrupate în construcții de un spectaculos/ legitim efect estetic. Logosul poetei, pe lângă faptul că dispune de o încărcătură tragică, întrupează tribulațiile unui sine captiv între astral și teluric, permanent revoltat de avatarurile ce i-au bulversat visceral existența.

În versurile Marilenei Apostu, marcate de o tulburătoare simplitate, sporite într-o certă expresivitate onirică, iubirea, situată între viață și moarte, între lumea interioară și spațiul fictiv, între materie și spirit, este, dincolo de simulări inițiatice, iluminarea fără de care viața omului s-ar rezuma doar la neant.

Poemele Marilenei Apostu au un farmec aparte. Ele recomandă o poetă nouăzecistă în toată puterea cuvântului, una dintre cele mai înzestrate voci feminine ale literaturii române contemporane.