Discursul incomplet: uitare și rest

Cartea problematizează la extrem chestiunea identitară și colectivă reziduală și astfel o defoliază în toate segmentele sale cu trimiteri ontice, cognitive, psihologice, psihoistorice. Raportul gol-plin din interiorul și din afara memoriei (și a variantelor ei lacunare) este un dat pe care intelectualul contemporan l-a resimțit cu ceremonial. A te găsi în intervalul timpului triplu stratificat (memorabil-nonmemorabil-antimemorabil) creează o odaie meditativă unde veghea devine stringentă. (Ruxandra Cesereanu)

E vorba despre o lucrare în care literatura nu e un obiect, ci e un mediu în care gândirea se desfășoară, ceea ce face necesară o abordare în care discursul e o testare a conceptelor și a semnificațiilor pe care, în felul său specific, literatura le face posibile. Această încredere în faptul că literatura e în primul rând un act de gândire a devenit rară. (Horea Poenar)