Metacogniție și motivație în învățarea academică. Repere psihodidactice

Domeniul de cercetare și reflecție pe care ni-l propune autoarea, dr. Ioana Stăncescu, se situează între preocupările moderne, cu rată mare de actualitate în actualul câmp investigativ al științelor educației din România și, deopotrivă, din străinătate. Metacogniția și motivația, semnificativ corelate în tot ceea ce semnifică învățarea umană, în special cea academică, sunt două dintre conceptele devenite nuclee paradigmatice prioritare, provocativ epistemologice destinate investigațiilor în științele educației și în psihologia educației. Centrele de interes vizează deopotrivă reușita autoarei de a le defini cât mai limpede la nivelul conexiunilor interdisciplinare, de a le descoperi valențele pragmatic acționale pe care acestea le au în procesul creșterii coeficientului de impact asupra calității conduitelor și rezultatelor învățării, al eficientizării studiului academic.
Economia lucrării, una cu aleasă factură de armonie arhitecturală, trimite la temeiuri argumentative solide, productive și incitatoare pentru lectorul ce își asumă dorința și voința de a pătrunde în mecanismele structurale și funcționale ale domeniilor menționate. Recunoaștem că niciunul nu este ușor de cunoscut, de cercetat experimental și de valorizat instituțional sau personalizat. Pentru o mai atentă cuprindere mentală a diversității problematicii examinate de autoare, suntem tentați ca, printr-un efort de disciplinare și de corelare a demersurilor analitice, armonizate cu unele de sinteză, să propunem și să realizăm o trecere în revistă a pilonilor de construcție a lucrării, explicit să surprindem valențele principalelor segmente valorice ale lucrării, exercițiu practicat de nu puțini autori și, mai apoi, a valorilor ei globale.

Prima parte abordată este destinată Didacticii moderne, unitate de cogniție, metacogniție și motivație. Centrale devin aici analizele focalizate pe concepte, valori, mecanisme și teorii de sprijin. Autoarea explorează stadiul actual de cercetare ale celor două valori conceptuale, analizează metacogniția în contextul învățării academice, motivația învățării și învățarea motivată, viziunea fiind cea a temeiurilor practicii reflective a profesorului, focalizată ca premisă pe dezvoltarea sustenabilă a metacognitivității la studenți. Cadrul teoretic este unul cuprinzător și solid ideatic, fundamentând demersul explorativ. Ideile sunt structurate adecvat, realizându-se o sinteză productivă a celor mai importante idei/concepții cu relevanță pentru domeniul cercetat. Perspectiva descriptivă de analiză a problematicii este completată de o abordare reflectivă și, critic constructivă, cu asumarea de puncte de vedere personale, interesante, producătoare de interes pentru nevoia de continuitate investigativă.
Proiectul investigativ al conduitelor de învățare motivate cognitiv și metacognitiv la studenți devine nucleu metodologic al lucrării, loc geometric al examinărilor destinate realizării unui demers modelator de cercetare, sinteză a corelațiilor între obiective, variabile, ipoteze, metode și instrumente de cercetare.
Dintre obiectivele prioritare ale cercetării în mediul academic sunt de reținut: investigarea nivelului metacognitiv; identificarea tipurilor de motivații; analiza conexiunilor între metacogniție și motivația învățării; studiul diferențelor între studenți care urmează Programul de studii psihopedagogice și cei care nu frecventează acest program; cercetarea opiniilor și atitudinilor cadrelor didactice universitare cu privire la competențele metacognitive și la motivația studenților; identificarea și practicarea unor strategii de dezvoltare a metacogniției și motivației la studenți, validată prin implementarea unui Program de antrenament metacognitiv și motivațional, ținta constituind o optimizarea/eficientizarea învățării academice.
În acord cu obiectivele stabilite se desprinde identitatea variabilelor încorporate, în enunțul ipotezelor cercetării. Sintetic exprimate, enunțurile dezvoltate în textul lucrării permit câteva trimiteri. Mai întâi, validarea ideii conform căreia studenții care parcurg sistematic și regulat cursurile din Programul de Studii Psihopedagogice probează evidente progrese în conduita profesională, atingerea calitativă a competențelor metacognitive într-o măsură mai mare decât studenții care nu frecventează acest modul. Mai apoi, puterea celei de-a doua ipoteze ce a vizat verificarea existenței unei corelații înalte între nivelul metacognitiv și motivația învățării la studenți. În al treilea rând, valoarea validității ecologice a enunțului ipotetic potrivit căruia în condițiile în care profesorii acordă mai multă atenție și timp formării și dezvoltării competențelor metacognitive contribuie la realizarea Programului de antrenament metacognitiv și motivațional, iar învățarea academică devine mai eficientă, rezultatele studenților în sfera profesionalizării fiind în creștere.
Populația cercetată/eșantionul a fost formată din 404 studenți cu specializări diversificate, de la Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea din București și Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești și 20 de cadre didactice universitare, cu experiență în formarea psihopedagogică inițială și continuă. Printre subiecții investigați se află atât studenți care urmează Programul de studii psihopedagogice, cât și studenți care nu urmează acest modul.
Setul principalelor metode și instrumente de cercetare elaborate și/sau prelucrate de autoare este relevant: Inventarul metacognitiv, Chestionarul pentru studenți, Scala de identificare a motivației pentru învățarea academică, Chestionarul strategiilor de învățare motivată, Focus group-ul, Experimentul Programul de antrenament metacognitiv și motivațional (PAMM ). La acestea se adaugă metode statistice de analiză și prelucrare, enunțuri hermeneutice/de interpretare a rezultatelor, cu ajutorul programelor Excel și SPSS. Frecvent utilizate au fost metodele de reprezentare grafică a rezultatelor: histograme, diagrame, metode și tehnici statistice: calculul indicilor statistici (medie, mediană, modul, deviația standard, intervalele minim maxim ale scorurilor), calculul frecvențelor și procentajelor, testul T de semnificație a diferențelor între două medii s.a.
Rezultatele obținute în studiul metacogniției și motivației implicate în învățarea academică reprezintă partea cea mai consistentă și originală a lucrării. Modelul analizei și cel al interpretărilor este centrat pe validarea științifică riguroasă a rezultatelor obținute, pe reprezentări iconice și statistice, însoțite de comentarii și reflecții nuanțate. Acestea o definesc pe autoare, dr. Ioana Stăncescu, cercetător format, atent la nuanțe. Imaginea pe care textul lucrării o lasă cititorului este una de bună calitate. Se certifică astfel o interesantă și utilă combinatorică între cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă.
Contribuțiile semnificative ale lucrării sunt relevate de: concretețea identificării și calitatea descrierii variabilelor cercetării, valoarea ipotezelor supuse verificării, construcția și articularea instrumentelor de cercetare utilizate, calitatea elementelor cercetării (variabile – ipoteze, obiective – metode și instrumente de cercetare), prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute care, sub aspect cantitativ și calitativ, confirmă ipotezele formulate și validate cvasiexperimental.
Rezultatele obținute reflectă diversitatea și complexitatea problemelor abordate, statutul diferențial al corelativității pozitive între nivelul meta-cognitiv și cel motivațional, în special la studenții care urmează Programul de studii psihopedagogice, de antrenament metacognitiv, pe fondul calității prelucrărilor statistice a datelor cu ajutorul programului SPSS. Au fost relevate creșteri semnificative ale capacității metacognitive a studenților după derularea programului de antrenament, eficiența și impactul pozitiv al activităților investigate.
Finalul lucrării înscris sub semnul valorii operaționale a unui Ghid de bune practici în domeniul metacognitiv, reprezintă o altă contribuție originală pe care autoarea o aduce la promovarea și dezvoltarea temei. Elaborarea și supunerea la probă examenului public a unui astfel de ghid operațional contribuie semnificativ la realizarea practică a sarcinilor de învățare autonomă, autoreglată conștient, contribuind argumentat la eforturile experților de a susține valoarea exercițiului formativ destinat competențelor metacognitive, în simbioza cu o motivație pozitivă intrinsecă studiului academic. La acestea se adaugă, firesc, calitatea preocupărilor pentru stilul în care instruim studenții, măsura în care ambii actori doresc să-și îmbunătățească eforturile de profesionalizare, pe fondul armonizării repertoriului didactic academic de calitate. Un astfel de ghid devine un reper didactic important în organizarea procesului de pregătire/ formare inițială și continuă a cadrelor didactice din preuniversitar.