Etnologie românească. Tradiție. Cultură. Civilizație

În primele decenii ale secolului al XX-lea, profesionalizarea şi specializarea în domeniile etnologice au reprezentat direcţii prioritare pentru intelectualii implicaţi în trasarea strategiilor culturale ale României moderne. În consonanţă cu orientările savante din Europa perioadei interbelice şi, după aceea, cu direcţiile de cercetare fundamentală ale şcolilor europene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, specialiştii români – folclorişti, etnomuzicologi, etno-coreologi, etnografi – au iniţiat instrumentele de lucru fundamentale ale domeniilor, care s-au materializat în tipologii, antologii de gen și specie, atlase, însoțite de studii de adâncime care să explice valoarea culturii populare românești în context european și internațional.

Această sinteză a viziunii și contribuției românești asupra celor patru domenii fundamentale: Etnologie românească, Tradiție, Cultură, Civilizație este realizată de un grup de cercetători de la Institutul de  Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, pentru a marca cei 100 de ani care au trecut de la Marea Unire, timp în care a avut loc și procesul de maturizare și dezvoltare a principalelor domenii etnologice.