Grădini austere

15,30 lei 13,80 lei

Grădini austere (eBook) – Aura Christi

Golește
ISBN: EB9789731925806 Categorie: Autor: Anul apariției: 2012 Colecție:
  • Ghid eBookuri - cum citesc un eBook?

    Cum citesc un eBook?

    Aveți nevoie, în primul rând, de un dispozitiv electronic care să citească eBook-uri. Acesta poate fi un laptop, calculator obișnuit, Kindle, telefon mobil sau tabletă.

    Atenție! Instalați Adobe Digital Editions (click aici) înainte de a accesa linkul de descărcare.

    Computer eBook Reader Telefon Tabletă
    Calculator personal Kindle Android Android
    Laptop Nook iPhone iPad
    Apple MacBook Kobo Windows Windows
    Notebook iRiver Trekstor
    Netbook Pocketbook Prestigio
    Bookeen

„Iată, în cuvintele Aurei Christi, curgând abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, să nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii.” (Nicolae Balotă)

„Aura Christi este cea care posedă cel mai profund sensul tragicului. Discursul său liric, de o forţă verbală şi imaginativă excepţionale, nu evită pathosul.” (Sorin Alexandrescu)

„Aici totul e grav. Nici ludicul, nici parodicul, nici oboseala contextului postindustrial şi nici tendinţele destructurante ale postmodernilor nu au trecere. Modernitatea Aurei Christi e una esenţială, organică, refractară modelor, năzuind spre reinterpretarea semnelor şi universaliilor; întrebările pe care şi le pune ea au fost şi ale înaintaşilor, iar răspunsurile transcend achiziţiile, relevând evoluţia conştiinţei în mers, relevând evoluţia unei creatoare de mâna întâi, cu totul personală. Scrieri mai noi, Labirintul exilului (2000), Elegii nordice (2002) şi altele confirmă consecvenţa cu sine a unei conştiinte exemplare.” (Constantin Ciopraga)

„Mă auzi tu, oare, înstrăinato? Am citit poeziile tale la ceas de seară, pe o terasă, având în faţă colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au «prins» foarte bine, ai forţă, un simţ rar al tragicului şi antene pentru transcendenţă, fără să cazi (din fericire) în ceea ce se cheamă «poezie religioasă». E un instinct păgân care te fereşte de o excesivă «creştinare» a poeziei chiar şi în Psalmi.” (Leon Volovici, fragment dintr-o scrisoare)

Grădini austere. Conţine CD audio de Aura Christi

Marea lumină impură

Când marea lumină impură
te redă lumii cu limbă de moarte
şi eşti la doi paşi de cerul
îmboldit de recele înger alergător,
când negrul duh al pământului
cutreierat de sete
– în timpi nemăsuraţi – se adună
şi caută un loc, un singur loc,
în care să dea ocol firii
cutremurate, încete;
când nu mai cauţi pe nimeni
să te îndrume, singurătatea
să o transforme în grădină
din miezul spaimei;
când totul se reduce la frig
şi la strigătul
ce astupă propria gură
cu un alt strigăt,
mai afund,
de nepătruns…
Când asculţi ceva de nespus
ce-ţi brăzdează secreta făptură,
când totul parcă se stinge aproape
şi nu-ţi rămâne decât
veşnic marea lumină impură
care – iar şi iar – spre tine te mână,
fără să-ţi pună întrebări,
fără să-ţi dea un răspuns…

Miez de apocalipsă

E cinci dimineaţa şi e miez de apocalipsă.
Ne uităm unii la alţii de parcă am fi venit din alte lumi.
N-am închis un ochi. Cu sufletele vraişte dăm buzna afară
şi vedem soarele ţâşnind ca un proiectil.
Din unul dintre noi a crescut un copac.
Stăm cu toţii înşurubaţi în raza coroanei lui.
Ne privim în tăcere. Ne studiem şi mirarea dă roade.
Nu pricepem cine dintre noi e marele absent
transformat în arbore.
Nu mai înţelege nimeni nimic.
„Neînţelegerea e începutul puterii”,
borboroseşte îngerul venind şontâc-şontâc dinspre apus.
Deturnăm realitatea. Reintrăm în clădire şi vorbim
despre forţa care ne asimilează în excesul ei.
De fapt, fiecare stă culcuşit în pânda lui,
ca zeii încolăciţi în matca unei alte vorbiri,
încurcându-ne gramatica, topica, punctuaţia.
… Absenţa unuia dintre noi ne înzideşte în spaimă.
(Şi noi ne lăsăm înzidiţi cu o foame vicleană.)
Ce viermuială e în liniştea întinsă ca o sfoară între lumi.
„Vine întunericul”, spune cineva îmboldit de un tremur.
„Iertaţi-mi absenţa!, strigă poetul, intrând val-vârtej
pe uşă.
S-a petrecut ceva incredibil. Mari schimbări se abat
peste noi. (Îşi strânge capul între mâini.)
Tocmai mi-am piedut imperiul.”
E cinci dimineaţa şi e miez de apocalipsă.
O forţă ne adulmecă, ne sfârtecă din excesul ei.
Nu-i căutăm repere. Nici alte nume.
Se râde. Se vorbeşte înainte despre putere.
În nevăzut înmuiaţi, cădem în gura unui zeu
plângând în hohote. Şi el – hélas – necunoscut.

Bazat pe 0 recenzii

0.00 Per ansamblu
0%
0%
0%
0%
0%
Lasă primul o recenzie la “Grădini austere”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Recenzii

Momentan, această carte nu are nicio recenzie.

Close
Noutăți
Accesează
Close

Coșul meu

Close

Wishlist

Bine ați venit!

Parola va fi generată automat și trimisă pe adresa dvs. de email.

Datele personale vor fi folosite pentru a vă susține experiența pe website, pentru a administra accesul la cont și pentru alte scopuri descrise în politica de confidențialitate.

Aveți deja un cont?

Close

Close

Categorii