Antropologie și genetică

Impresionantele progrese pe care le-a realizat genetica, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, au făcut din ea cea mai importantă disciplină din domeniul biologiei și una din disciplinele cheie ale științelor contemporane.
Genetica s-a impus prin complexitatea structurilor și mecanismelor de funcționare ale „mașinii genetice”, prin omniprezența și uniformitatea ei, dar și prin rolul acestei mașini nu numai ca suport al eredității, pentru procreație, organogeneză (embriogeneză, dezvoltarea fătului, noului născut, copilului ș.a.m.d.), ci şi pentru funcționarea organismelor vii și pentru evoluție. Toate aceste aspecte sunt determinate și monitorizate de „mașina genetică” din cromozomii și mitocondriile din celulele germinale (dedicate procreației), dar și din toate celulele ființelor de pe planeta noastră, de la viruși până la Homo sapiens sapiens. Nicio structură sau entitate biologică, nicio funcție sau manifestare a materiei vii nu mai pot fi studiate și înțelese fără a ține cont de genetică.
Antropologia se ocupă de studiul omului ca o entitate biologică, a interfeței sale cu lumea înconjurătoare și a mediului sub toate aspectele sale, inclusiv cele socio-culturale.