Un vis al inteligenței libere

31,50 lei 28,80 lei

Un vis al inteligenţei libere (eBook) – Cassian Maria Spiridon

Golește
ISBN: EB9786065945395 Categorie: Autor: Anul apariției: 2017 Colecție:
  • Ghid eBookuri - cum citesc un eBook?

    Cum citesc un eBook?

    Aveți nevoie, în primul rând, de un dispozitiv electronic care să citească eBook-uri. Acesta poate fi un laptop, calculator obișnuit, Kindle, telefon mobil sau tabletă.

    Atenție! Instalați Adobe Digital Editions (click aici) înainte de a accesa linkul de descărcare.

    Computer eBook Reader Telefon Tabletă
    Calculator personal Kindle Android Android
    Laptop Nook iPhone iPad
    Apple MacBook Kobo Windows Windows
    Notebook iRiver Trekstor
    Netbook Pocketbook Prestigio
    Bookeen

Junimea şi revista Convorbiri literare, pentru o Ţară ca a noastră, a tuturor neaşezărilor, au fost un suflu de temeinicie care s-a mai repetat în perioada interbelică, fără a reuşi să se coaguleze ca urmare a războiului şi dictaturilor ce l-au însoţit şi urmat; suflu care pare încă departe, ca să nu spunem imposibil să revină în cultura română sub presiunea globalismului şi multiculturalismului, a deconstrucţiei cu program în toate manifestările social-culturale, materiale şi spirituale. E un model care, după o sută cincizeci de ani, încă îşi trimite razele fără a primi o reflectare pe măsură.

Ceea ce deosebeşte criticismul junimist de criticile epocii şi, în parte, şi de al înaintaşilor este atitudinea comună, afirmată de Maiorescu, respectul adevărului.

Importanţa şi influenţa junimismului în sfera politică sunt de acelaşi nivel cu cele afirmate în plan cultural şi literar, e drept, nu cu aceeaşi durabilitate, politicul este mult mai efemer, dar nu mai puţin implicat şi cu efecte imediate şi adesea pe termen mediu şi lung în viaţa socială a Ţării. (Cassian Maria Spiridon)

Un vis al inteligenţei libere de Cassian Maria Spiridon

JUNIMEA, un vis al inteligenţei libere

Data constituirii Societăţii Junimea pluteşte sub aripa misterului, învăluită într-o aură vag legendară, una care însoţeşte mai totdeauna naşterea unor mari personalităţi sau varii societăţi culturale de înalt prestigiu. Din mărturiile fondatorilor ar rezulta un interval temporal cuprins între toamna anului 1863 şi începutul anului 1864. Citim în Amintiri din „Junimea” a lui Iacob Negruzzi, la Capitolul I, Înfiinţarea societăţii literare: „La banchetul anual prin care se serba aniver­sarea înfiinţării societăţii «Junimea», secretarul perpetuu – acela eram eu – avea obiceiul să ţie un discurs glumeţ, care începea totdeauna cu următoarele cuvinte: «Originea Junimii se pier­de în noaptea timpurilor»… Tot aşa aş putea în­cepe, fără glumă, şi astăzi, când mi-a venit în gând să scriu oarecare amintiri despre această socie­tate, care a ocupat un sfert de secul din viaţa mea, şi cu care se leagă multe şi plăcute aduceri-aminte ale tinereţii mele. Se poate, în adevăr, zice că originea «Junimii» se pierde în noaptea tim­purilor, de vreme ce ar fi foarte greu a-i fixa cu exactitate epoca înfiinţării.

Mulţi membri ai «Junimii» cred că societatea lor datează din toamna anului 1863, însă aceasta nu poate fi, de vreme ce eu, unul din cei cinci fundatori, m-am întors din străinătate în Iaşi, după săvârşirea studiilor, în seara de 25 octom­brie 1863, iar T. Maiorescu, altul dintre fundatori, plecase cu o zi înainte din Iaşi la Berlin, şi amândoi ne-am încrucişat în drum la Botoşani, unde petrecurăm noaptea în acelaşi han, fără să ne facem cunoştinţa şi fără măcar să ne întrevedem”.

Sunt relatate în continuare întâlnirile secretarului perpetuu al Junimii cu viitorii fondatori şi este narată şi prima întâlnire a acestora la Maiorescu, pentru a asculta o lectură a lui Carp din traducerea sa după Macbeth, în versuri. „Oricum ar fi, în acea seară – apreciază viitorul şef al foii junimiste – se poate zice că a fost întâia şedinţă a «Junimii», fără ca cei prezenţi să se fi gândit încă la înfiinţarea unei societăţi”.

Sunt continuate şi în 1864 prelegerile populare iniţiate de Titu Maiorescu cu un an înainte. Th. Rosetti, într-una din duminici, urma să vorbească despre Societatea modernă. La acel moment are loc un incident penibil, lectorul blocându-se la titlu, pe care îl repetă de câteva ori, urmând câteva scuze şi părăsirea sălii. După obiceiul de a se întâlni cu toţii, după prelegere, la Maiorescu, într-o astfel de după-amiază „s-a hotărât înfiinţarea în regulă a unei societăţi literare, care de fapt şi exista. Mai multe dumineci de-a rândul am discutat numele ce tre­buia să-i dăm. Tot felul de propuneri şi serioase şi glumeţe se făcură şi se respinseră de-a rândul. Un moment numele care dobândi aprobarea celor mai mulţi fu Ulpia sau poate chiar Ulpia Traiană. Însă în duminica următoare toţi cinci venirăm cu gândul ascuns de a propune adoptarea altei numiri, căci după reflecţiile făcute acasă, numele Ulpia ni se păru din cale afară pretenţios”.

La următoarea întâlnire a celor cinci fondatori, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P. Carp, Vasile Pogor, Th. Rosetti, cum se aşteptau cu toţii, la propunerea gazdei se reiau negocierile asupra numelui: „După multă discuţie, Theodor Rosetti ne zise de pe patul unde era culcat:

– Măi băieţi, vreţi să vă dau eu un nume fără pretenţie, care să vă placă la toţi, fiindcă nu zice mare lucru?
– Vorbeşte!
– Hai s-o botezăm «Junimea», zise Theodor Rosetti.
– Foarte bine găsit! strigarăm cu toţii. Atunci Pogor, ridicându-se de pe canapeaua pe care se aruncase, începu să cânte ca un preot pe nas, şi întrebă de trei ori:
– S-a lepădat copilul de Satana pedantis­mului?

De trei ori răspunserăm cu toţii râzând:

– S-a lepădat.
– În numele Domnului, boteze-se dar «Junimea»! exclamă Pogor, şi «Junimea» a rămas până în ziua de azi”.

Pe acelaşi subiect, citim în Amintiri de la „Junimea” din Iaşi, a lui George Panu, încă de la primele pagini o variantă nu mult diferită de a redactorului „Convorbirilor literare”, dar care pare a fixa, nu fără umor şi ironie, ca an de înfiinţare februarie 1863: „La fiecare banchet de aniversară a înfiinţărei societăţei «Junimea», domnul Iacob Negruzzi avea specialitatea ca să stabilească în mod exact data întemeierei «Junimei» şi totuşi curs de vreo 14 ani nu a reuşit complect să o stabilească! De ce? Fiindcă îndată ce oratorul – bineînţeles într-un discurs umoristic – determina o dată oarecare, o droaie de întrerupători, vociferând, îi aruncau cele mai energice dezminţiri. Oratorul, obosit şi domi­nat de un tumult asurzitor, era nevoit să se aşeze şi să renunţe la restul cuvântărei.

Atunci, ca un mijloc de conciliare, se scula domnul Vasile Pogor şi striga: «Domnilor, nu vă mai certaţi degeaba de la data înfiinţărei societăţei noastre, căci părerile sunt aşa de împărţite încât pentru o societate atât de disciplinată ca a noastră (la cuvântul disciplinat, un ura! colosal ieşea din piepturile tuturor), acest lucru este mărul de dis­cordie; de aceea, eu propun să votaţi următoarea dată asupra căreia cred că avem să convenim cu toţi… Să convenim, domnilor, că originile Juni­mei se pierd în noaptea timpurilor…».

În toţi anii această propunere este aclamată şi consacrată.

Soluţiunea însă nu mulţumea pe toţi. Domnul Iacob Negruzzi, cel mai recalcitrant, protesta in petto şi urma cu investigaţiunile mai departe – aşa că, în cursul acelor mulţi ani, a ajuns la oarecari descoperiri destul de însemnate asupra originei Junimei, însă nu de tot complecte.

Aşa, domnul Negruzzi a stabilit deocamdată anul înfiinţărei: acela de 1863. A ajuns domnia-sa, de asemenea, să stabilească şi luna, luna februarie – mi se pare; a ajuns să stabilească şi locul unde s-a zămislit ideea, anume în dreptul unui fânar de lângă poarta bisericei Trei-Sfetitelor. Ca să se stabilească acest fânar, contraversa a durat mai mulţi ani. Domnul Maiorescu pretindea că, ieşind din curtea Şcoalei normale, unde era director, îm­preună cu domnul Pogor, într-o seară, s-au oprit amândoi în dreptul fânarului amintit şi acolo le-a venit ideea înfiinţărei unei societăţi; domnul Pogor însă pretindea că a mers împreună cu dom­nul Maiorescu până la un alt fânar, acel din dreptul bisericei catolice şi că acolo le-a venit geniala idee. După multe apeluri la memorie şi după lungi discuţii, domnul Pogor a sfârşit prin a se ralia la pă­rerea domnului Maiorescu.

Prin urmare, anul, luna şi fânarul erau deter­minate. Asupra însă a zilei acestei memorabile date, societatea «Junimea» n-a putut să se învoiască niciodată, ea era împărţită în două tabere, absolut ireconciliabile. Una pretindea, expresia de astăzi, că fericitul eveniment a avut loc într-o miercuri, cealaltă, într-o vineri. Unii se intitulau miercurişti, ceilalţi venerişti. Vă puteţi închipui la câte glume şi jocuri de cuvinte dedeau loc aceste două denumiri.

Şi, în urma multor şi multor discuţii furtunoase, tot părerea domnului Vasile Pogor fu găsită mai bună, că de vreme ce societăţei «Junimea» nu i se putea determina ziua de naştere, atunci e mai pre­ferabil ca să se declare că originele ei se pierd în noaptea timpurilor!…

Acestea le-am aflat eu după ce am intrat la «Junimea», prin anul 1872. Am susţinut şi eu una din aceste păreri, măcar că nu aveam – intrat târziu – nici un element sigur de discuţie…”

Ca an întemeietor rămâne 1863, aşa cum îl aflăm înscris în Albumul Junimii. Un alt document care pledează şi pare a fixa pe bază de document oficial ziua şi anul întemeierii este raportul înaintat de către Societatea Junimea din Iaşi, în anul 1868, Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Bucureşti.

Bazat pe 0 recenzii

0.00 Per ansamblu
0%
0%
0%
0%
0%
Lasă primul o recenzie la “Un vis al inteligenței libere”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Recenzii

Momentan, această carte nu are nicio recenzie.

Accesează
Close

Coșul meu

Close

Wishlist

Bine ați venit!

Parola va fi generată automat și trimisă pe adresa dvs. de email.

Datele personale vor fi folosite pentru a vă susține experiența pe website, pentru a administra accesul la cont și pentru alte scopuri descrise în politica de confidențialitate.

Aveți deja un cont?

Close

Close

Categorii