Psihologia fericirii

44,90 lei 41,50 lei

Psihologia fericirii (eBook) – Michael Argyle

Golește
ISBN: EB9786065946408 Categorie: Autor: Anul apariției: 2018 Colecție:
  • Size Guide

    Cum citesc un eBook?

    Aveți nevoie, în primul rând, de un dispozitiv electronic care să citească eBook-uri. Acesta poate fi un laptop, calculator obișnuit, Kindle, telefon mobil sau tabletă.

    Atenție! Instalați Adobe Digital Editions (click aici) înainte de a accesa linkul de descărcare.

    Computer eBook Reader Telefon Tabletă
    Calculator personal Kindle Android Android
    Laptop Nook iPhone iPad
    Apple MacBook Kobo Windows Windows
    Notebook iRiver Trekstor
    Netbook Pocketbook Prestigio
    Bookeen

Ce este fericirea?
De ce sunt unii oameni mai fericiţi decât alţii?

Această nouă ediție a Psihologiei fericirii oferă o imagine ușor de înțeles și la zi a cercetărilor referitoare la fericire. De la publicarea primei ediții în 1987, s-au făcut mari progrese în acest domeniu, care sunt prezentate în această carte pentru prima dată, adeseori cu concluzii surprinzătoare.

Bazându-se pe cercetări din domeniul sociologiei, fiziologiei și economiei, pe lângă cel al psihologiei, Michael Argyle explorează natura emoțiilor pozitive şi negative, precum şi procesele psihologice şi cognitive implicate în producerea lor. Se oferă o acoperire accesibilă şi foarte largă  a unor termeni cheie cum ar fi: măsurarea şi studiul fericirii; efectul prieteniei, căsătoriei şi a altor relaţii asupra stărilor pozitive; fericire, sănătate mintală și fizică; efectele muncii, șomajului și activităților de petrecere a timpului liber, efectele banilor, clasei sociale și educației. De asemenea, este analizată importanța trăsăturilor de personalitate ale individului cum ar fi optimismul, scopul în viață, controlul intern și alegerea corectă a obiectivelor. Un element de noutate în această ediție este materialul suplimentar referitor la diferențele naționale, rolul umorului și efectul religiei. Sunt unele țări mai fericite decât altele? Aceasta este doar una dintre problemele controversate lansate de autorul cărții.

Cartea Psihologiei fericirii abordează aplicarea practică a cercetării în acest domeniu, cum ar fi modul în care poate fi sporită fericirea și efectele acesteia asupra sănătății, altruismului și sociabilității.
Această lucrare definitorie și care incită la reflecție va fi o lectură extrem de interesantă pentru studenți și cercetători, dar și pentru cititorul interesat în general de acest domeniu.

Psihologia fericirii de Michael Argyle

„Această nouă ediție este o sinteză excelent actualizată a ceea ce reprezintă un domeniu avansat, de succes în psihologia socială, care se datorează, nu în mică măsură, muncii lui Michael Argyle,  în acest câmp al cercetării.” / Peter Robinson, Profesor de Psihologie Socială, University of Bristol
„Această carte este mai cuprinzătoare și mai bună decât prima ediție. Autorul a ținut pasul, categoric, cu progresul în domeniu, rezumându-l foarte bine.” / Adrian Furnham, Profesor de Psihologie, University College London
„Cartea lui Michael Argyle oferă o sinteză excelentă a domeniului științific al stării de bine subiective: studiul fericirii, satisfacția vieții și afectul pozitiv. Cititorii vor descoperi multe lucruri interesante și chiar fascinante despre fericire. Totodată, nu este o lectură dificilă… Argyle a reușit un lucru remarcabil, acela de a-i introduce pe cititori într-un domeniu științific nou și captivant, cel al studiului comportamentului uman.” / Ed Diener, Profesor de Psihologie, University of Illinois

Capitolul 1

Introducere

„Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toţi oamenii sunt egali, că ei sunt înzestraţi de către Creator cu anumite drepturi inalienabile; că printre aceste drepturi se află viaţa, libertatea şi căutarea fericirii.”
(Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii)

CĂUTAREA FERICIRII

Nu este neapărat necesar să fie demonstrat faptul că majoritatea oamenilor, poate chiar toţi oamenii, vor să fie fericiţi. Cu toate acestea, există informaţii pentru a demonstra acest fapt. King şi Napa (1998) au descoperit, în urma aplicării a două chestionare americanilor, că fericirea şi scopul vieţii erau considerate ca fiind mult mai importante decât banii când se punea problema unei vieţi fericite, mai mult chiar decât bunătatea morală şi mai mult decât a ajunge în paradis (sondajul a fost realizat în Midwest). Totuşi, deşi studenţii credeau că banii nu sunt importanţi, adulţii îi considerau un factor-cheie pentru o viaţă bună. Skevington, MacArthur şi Somerset (1997) au descoperit, după aplicarea unor chestionare în Anglia, că fericirea era considerată ca fiind cea mai importantă componentă a Calităţii Vieţii, mai importantă decât banii, sănătatea sau sexul, de exemplu. Entuziasmul pentru jocul la loterie şi show-urile TV în care oamenii pot câştiga foarte mulţi bani sugerează că mulţi oameni cred că banii le-ar rezolva problemele şi i-ar face fericiţi.

Se spune câteodată că nu putem găsi şi nici nu ar trebui să căutăm fericirea, că este un produs secundar al muncii asidue sau al altor aspecte ale unui trai bun. Pe de altă parte, psihologii au avut rezultate în vindecarea depresiei unor persoane şi scopul lor este acela de a-i face mai fericiţi pe oameni. Vom discuta mai târziu modalităţile posibile de sporire a fericirii celorlalţi şi a propriei fericiri, şi chiar a întregii comunităţi.

Se spune uneori că conceptul de fericire în sine este obscur şi misterios. Dar este evident faptul că majoritatea oamenilor ştiu foarte bine ce este. În sondaje oamenii au fost întrebaţi ce înţeleg prin aceasta şi au răspuns că este fie o stare de bucurie sau o altă emoţie pozitivă sau sunt satisfăcuţi cu propria viaţă.

Aceste două componente, emoţia pozitivă şi satisfacţia, sunt adesea măsurate şi vom vedea că au cauze oarecum diferite. Adesea este inclusă şi o a treia componentă – absenţa depresiei, a anxietăţii sau a altor emoţii negative. Fericirea a fost uneori măsurată prin răspunsurile la o singură întrebare în marile sondaje, dar acest lucru a dus la unele rezultate foarte improbabile, în special în comparaţiile internaţionale. A măsura la scară mai mare este mai bine. Vom discuta despre măsurarea fericirii în capitolul al doilea.

Există un mare dezechilibru între numărul cărţilor şi lucrărilor de psihologie dedicate depresiei şi fericirii, 17 la 1, într-un sondaj, ceea ce ne-a motivat pe unii dintre noi să ne aplecăm asupra studiului emoţiilor pozitive. Recent, situaţia s-a schimbat şi acum există multe studii despre ceea ce a fost numit subjective well-being (starea de bine subiectivă), SBS pe scurt, ceea ce înseamnă exact acelaşi lucru şi voi folosi acest termen ca alternativă la cuvântul fericire. Well-being (starea de bine) este diferită, deoarece include variabile obiective, cum ar fi veniturile şi sănătatea.

Este posibil ca fericirea să ia diferite forme. Există un tip de fericire de maximă intensitate a celor care se bucură de evenimente sociale zgomotoase şi excitante şi fericirea mai liniştită a celor care se bucură de activităţi mai calme şi solitare. Se iveşte o problemă atunci când se compară nivelul de fericire în diferite culturi. Vom vedea în capitolul următor cât de bine poate fi măsurată fericirea.

CE VREM SĂ AFLĂM DIN CERCETAREA FERICIRII?

Psihologii vor să înţeleagă cauzele fericirii şi procesele psihologice care o produc, dar ce vor ceilalţi oameni să ştie? Şi ei ar dori să ştie cauzele, deoarece acest lucru ne va spune cum să îmbunătăţim fericirea pentru noi înşine şi pentru ceilalţi. Unii factori cauzali pot fi manipulaţi, cum ar fi alegerea activităţilor plăcute. Şi este posibilă schimbarea stării de spirit prin metode simple de inducere a dispoziţiei pozitive. Acest aspect oferă răspunsul la o altă întrebare – poate fi schimbată fericirea? Răspunsul este că se poate, chiar dacă unii factori cauzali, cum ar fi personalitatea, sunt într-o oarecare măsură înnăscuţi şi în afara controlului nostru. Vom discuta cum se poate realiza acest fapt în Capitolul al 13-lea.

Psihologii sunt interesaţi, de asemenea, de problemele fundamentale care pot avea consecinţe practice în măsura în care sunt rezolvate. Stările de bine depind de procese psihologice pe care unii dintre noi le înţelegem. Acest fapt ne permite să explicăm atât efectele unor medicamente precum Prozac, cât şi ale exerciţiilor. În final am dori să conturăm schimbările fiziologice ale manifestărilor ipostazelor fericirii. Şi am vrea să aflăm dacă există un avantaj biologic al fericirii; ar putea acesta conduce la supravieţuire? Vom oferi câteva răspunsuri la aceste întrebări în al treilea capitol.

Fericirea depinde într-o oarecare măsură de condiţii obiective, cum ar fi căsătoria sau locul de muncă, dar de fapt fericirea există în mintea noastră şi este legată de felul în care privim lumea. Optimismul este bun, dar ce se poate spune despre „optimismul nerealist”? A avea ţinte este bine, dar dacă obiectivul de atins este prea înalt? Acestea sunt câteva dintre procesele cognitive care stau în spatele judecăţilor noastre despre fericire şi satisfacţie în viaţă. (Capitolul 4).

A privi partea amuzantă a lucrurilor este, de asemenea, bună pentru fericire, iar un capitol despre umor a fost adăugat încă de la prima ediţie a acestei cărţi. Umorul acţionează în mai multe moduri, cel mai important este să fii capabil să priveşti ceea ce se întâmplă într-o manieră mai puţin serioasă, ceea ce poate face evenimentele să pară mai puţin stresante. Este, de asemenea, un mijloc al individului de a se bucura de activităţi sociale, parte a sociabilităţii şi parte a relaţiilor sociale. Aceasta ar putea elimina conflictele dintre oameni şi societate (Capitolul 5).

Partea centrală a cărţii se referă la principalele cauze ale fericirii, pe care le consider că sunt relaţiile sociale, munca şi timpul liber. Cunoaştem astăzi că relaţiile cum ar fi iubirea romantică, căsătoria şi prietenia sunt cauzele majore cele mai importante ale emoţiilor pozitive şi ale fericirii şi, de asemenea, ale altor aspecte ale stării de bine, cum ar fi sănătatea mintală şi fizică. Se poate realiza acest lucru prin acordarea de sprijin social, sub forma ajutorului real, suportului emoţional şi asigurării companiei în activităţile plăcute. Există o legătură strânsă între fericire şi sociabilitate (Capitolul 6).

Munca este satisfăcătoare şi plăcută pentru majoritatea oamenilor, pe de o parte, pentru recompense şi atingerea obiectivelor, iar pe de altă parte, pentru satisfacţia intrinsecă a muncii şi a satisfacţiei sociale a relaţiilor care se stabilesc cu colegii de serviciu. Munca poate fi stresantă, dar în general este bună pentru noi. Condiţiile de muncă s-au schimbat, deşi nu întotdeauna în bine; cercetătorii fericirii privesc vigilent noile forme de muncă. Şomajul este la un nivel ridicat pretutindeni în lumea industrializată şi discutăm cum pot fi ameliorate efectele acestuia (Capitolul 7).

Timpul liber reprezintă o cauză importantă a fericirii şi este cel care se află cel mai mult sub controlul individual. Există mai multe teorii cu privire la ceea ce motivează activitatea de petrecere a timpului liber; se va demonstra faptul că motivaţia principală este de cele mai multe ori legată de plăcerea de a avea relaţii sociale, reale sau imaginare. Psihologii sunt destul de nedumeriţi de marea popularitate a urmăririi programelor TV, deoarece cei care le urmăresc declară niveluri foarte scăzute de satisfacţie şi spun, de asemenea, că sunt aproape adormiţi când se uită la televizor. Pot exista totuşi şi efecte pozitive, cum ar fi în cazul celor izolaţi social (Capitolul 8).

Îi pot face banii fericiţi pe oameni? Aceasta este o problemă cu adevărat importantă, dar foarte greu de rezolvat, deoarece concluziile sunt contradictorii. Mulţi oameni şi guverne acţionează ca şi cum ar fi aşa, totuşi, veniturile care cresc nu au adus o îmbunătăţire a satisfacţiei vieţii, câştigul la loterie a avut efecte negative pentru unii, iar bogaţii nu sunt mai fericiţi decât cei din clasa mijlocie; cei care sunt preocupaţi de bani sunt mai puţin fericiţi. Pe de altă parte, cei foarte săraci sunt mai puţin fericiţi, iar ţările bogate declară niveluri mai ridicate de fericire decât ţările mai sărace. Există efecte destul de mari asupra claselor sociale şi asupra educaţiei, iar ambele au un efect mai mare în câteva ţări (Capitolul 9).

Psihologii doresc, de asemenea, să ştie care tipuri de personalitate sunt mai fericite. Acest aspect a constituit mai demult o controversă majoră, dar astăzi a fost mai bine cercetat şi s-a constatat că există legături puternice cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi extraversiunea şi nevrotismul. Există şi alte aspecte ale personalităţii în ceea ce priveşte stilurile de gândire: oamenii fericiţi au mai multă stimă de sine, simţ al controlului, optimism şi un simţ al scopului derivat din stabilirea obiectivelor. Orice rezultate obţinute în acest domeniu pot fi folosite în psihoterapie – pentru a convinge pacienţii să privească lucrurile în cel mai bun mod. Există, de asemenea, diferenţe ale fericirii în funcţie de epocă, dar se datorează acest fapt schimbărilor istorice? Din fericire, au existat câteva studii longitudinale pentru a afla acest lucru. Capitolul 10 se ocupă de personalitate.

Îi face religia mai fericiţi pe oameni? Da, dar nu la fel de mult ca practicarea unui sport sau căsătoria. Membrii bisericii beneficiază de mai multe aspecte specializate ale serviciilor de asigurare a stării de bine, care generează experienţe pozitive la fel de intense ca muzica; credincioşii au mai multă stare de bine existenţială, le este mai puţin frică de moarte, pot face mai uşor faţă unor situaţii excepţionale şi trăiesc mai mult.

Bazat pe 0 recenzii

0.00 Per ansamblu
0%
0%
0%
0%
0%
Lasă primul o recenzie la “Psihologia fericirii”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Recenzii

Momentan, această carte nu are nicio recenzie.

Close
Noutăți
Accesează
Close

Coșul meu

Close

Wishlist

Bine ați venit!

Parola va fi generată automat și trimisă pe adresa dvs. de email.

Datele personale vor fi folosite pentru a vă susține experiența pe website, pentru a administra accesul la cont și pentru alte scopuri descrise în politica de confidențialitate.

Aveți deja un cont?

Close

Close

Categorii