Dumitru Popescu s-a născut în orașul Târgu-Măgurele, unde a urmat școala primară și liceală. Și-a luat licența în științe economice la ASE București și a debutat în presă, în calitate de redactor la săptămânalul cultural Contemporanul.
A lucrat în presă peste două decenii, îndeplinind funcții de răspundere: redactor șef al cotidianului Scânteia Tineretului, director general al Agenției Române de Presa, redactor șef al ziarului Scânteia, președinte al Consiliului Național al Radio-Televiziunii Române. A lucrat, de asemeni, în administrația cultural de stat, în calitate de adjunct și apoi de ministru al culturii. A avut atribuții în organe de conducere ale PCR.
Dumitru Popescu a publicat numeroase volume de publicistică, eseistică și memorialistică. Cărțile sale de poeme și romanele sale s-au bucurat de o bună primire din partea criticii și a publicului. Reamintind doar trilogia Pumnul și palma, care, datorită acurateții critice a abordării problemelor reale ale epocii, a stârnit o acerbă polemică public între picioarele cultural ale URSS și României. În perioada de după 1990, când singurul mod de a participa la viața publică vie au fost articolele de presă, versurile și unele interviuri.